de Anouk Lorie
Afecțiunile inimii rămân principala
cauză a deceselor la nivel global și, cu toate acestea, puținele tratamente
disponibile sunt încă destul de ineficiente, odată ce țesutul cordului a
suferit deteriorări. Inima mamiferelor are abilitatea de a se regenera și de a vindeca
eventualele deteriorările, însă doar în perioada din preajma momentului nașterii.
Ulterior, această calitate dispare, aparent pentru totdeauna.
Cercetările de la Institutul
Weizmann pentru Știință au descoperit o moleculă în inimile nou-născuților care
controlează, se pare, procesul de reînnoire. Odată injectată în inima unui
cobai adult ce a suferit un atac de cord, această moleculă, denumită Agrin, „deblochează”
ciclul de regenerare care conferă muschiului inimii abilitatea de a se vindeca.
Rezultatele indică deja spre noi direcții în cercetarea reinstaurării acestei
funcții în cazul inimilor cu probleme.
Celulele
inimii umană nu se pot regenera
Prof. Eldad Tzahor, liderul
studiului, alături de Elad Bassat, Alex Genzelinakh și alți membri ai echipei
de la Departamentul de Biologie Moleculară explică faptul că procesul de
refacere după un atac de cord, la om, este unul îndelungat și inefficient. Odată
ce au suferit vătămări, celulele musculare sunt înlocuite de țesut cicatricial,
incapabil de a se contracta, așadar neputând contribui la procesul de pompare. Mai
mult, acest fapt cere și mai mult efort din partea mușchiului, determinând eventual
colapsul inimii.
Regenerarea inimilor adulte este
posibilă doar în cazul câtorva vertebrate. Peștii, de exemplu, îți pot reface
țesutul cardiac vătămat. Mai apropiați pe scara evoluției, cobaii se nasc cu
această abilitate, dar o pierd la o săptămână după naștere. Această săptămână
le conferă lui Tzahor și laboratorului său o fereastră pentru explorarea
indiciilor care duc la regenerarea inimii.
În căutare de surse externe
Tzahor și Bassat cred că o parte din secret s-ar
ascunde în exteriorul celulelor inimii – în țesutul înconjurător, cunoscut
drept matrice extracelulară, sau ECM. Multe mesaje celulă-celulă sunt transmise
prin această matrice, în timp ce altele sunt stocate în structura sa fibroasă.
Astfel, echipa a început experimente cu ECM prelevată de la cobai nou-născuți ori
mai tineri de o săptămână, separând celulele și păstrând doar țesut
înconjurător, observând apoi efectele adăugării de ECM în culturile de celule
cardiace. Cercetătorii au descoperit că ECM tânără, spre deosebire de cea vârstnică,
a condus la proliferarea celulelor musculare ale inimii.
O analiză a proteinelor ECM a identificat câteva
molecule cu potential de reglementare a acestui răspuns, printre care și Agrin.
În cazul inimilor cobailor, nivelul acestei molecule scade după primele șapte
zile de viață, sugerând un probabil rol în regenerarea organului. Cercetătorii
au adăugat apoi Agrin culturilor de celule și au remarcat că aceasta a cauzat
multiplicarea celulelor.
Ulterior, cercetătorii au testat
Agrin pe modele de afecțiuni cardiace la cobai, întrebându-se dacă ar putea
inversa deteriorările. Au descoperit că după numai o injecție cu Agrin, inimile
cobailor se vindecaseră aproape complet și funcționau normal, chiar dacă echipa
a fost surprinsă să afle că a fost nevoie de peste o lună pentru un impact
complet al tratamentului asupra funcțiilor și regenerării cardiace. Totuși, la
sfârșitul acestei perioade de refacere, țesutul cicatricial se micșorase
considerabil, fiind înlocuit de unul viu, care contribuia și la funcția de
pompare a inimii.
Cu alte cuvinte, Tzahor speculează că, pe lângă
regenerarea directă a unui număr de celule ale inimii, Agrin afectează cumva și
reacția corpului la un atac de cord, precum și felurile în care cicatrizarea ar
duce la colapsul inimii. Cu toate acestea, durata procesului de recuperare
rămâne un mister deoarece Agrin dispare din corp la câteva zile după administrarea
sa.
„Această moleculă pune clar în mișcare o serie
de evenimente,” a declară el. „Am descoperit că se atașează de un receptor al
mușchiului inimii deloc cercetat până acum, iar această legătură îi reconferă celulei
un stadiu mai puțin matur – apropiat de cel de embrion – eliberând semnale
care, printre altele, inițiază diviziunea celulară.” Experimentele pe cobai modificați
genetic pentru a nu purta Agrin în inimi întăresc această idee: cea că lipsa de
Agrin nu le permite cobailor nou-născuți să-ți regenereze țesutul inimii distrus
de traume. Experimentul s-a dovedit a fi unul cu multe provocări tehnice deoarece
cobaii nu pot trăi fără celelalte funcții ale Agrin, adaugă Tzahor.
Testarea pe celule ale inimii umane este un succes
Echipa a dovedit apoi că Agrin are
un efect similar asupra culturii de celule din inimi umane. Tzahor și echipa
lucreză acum la înțelegerea proceselor din perioada dintre injectarea Agrin și refacerea
completă a funcțiilor cardiace. Mai mult, membrii echipei au început în
Germania studii preclinice pe animale mai mari, în colaborare cu Prof. Kupatt
de la Universitatea Tehnică din Munchen, pentru a determina efectul Agrin
asupra refacerii cordului.
Printre altele,
descoperirile acestui studiu au evidențiat un for al ECM atât în conducerea
procesului de creștere a inimii și în încurajarea regenerării, iar aceste
detalii ar putea ajuta la designul unor descoperiri în cercetarea biomedicală.
Articol preluat și tradus de pe pe www.nocamels.com. Pentru versiunea originală, dați click aici.